Negru Gh. Ziarul "Basarabia": informaţii inedite // Destinul Românesc, 2001, nr. 3

I O PREISTORIE NECUNOSCUTĂ A ZIARULUI „BASARABIA"

Documentele noi depistate în fondul departamentului pentru cenzură (denumirea oficială - „Direcţia centrală pentru problemele presei ) a Aihivei Istorice de Stat a Rusiei din Sankt-Petersbuig scot la iveală tentativele unor fruntaşi basarabem de a publica ziarul „Basarabia' încă din 1903, în condiţiile binecunos­cutei reacţiuni ţariste De fapt, ideea edităm la Chişmău a unui ziar în limba română, care să reflecte problemele dezvoltăm naţional-culturale şi sociale a popu­laţiei locale, nu era nouă Ea a existat începând, cel puţin, cu anii '40 ai secolului al XDC-lea, când ь-а făcut puma încercare în Basarabia de a scoate un ziar, cu un titlu foarte sugestiv, ,Românul" Demersurile eşuate din 1903 de a edita un ziar românesc în Basarabia, ca şi cele similare din puma şi a doua jumătate a secolu­lui al XIX-lea, reflectă tendinţa disperată a românilor basarabem spre lumină şi propăşire culturală şi naţională, în concordanţă cu spiritul veacului şi cu nece­sităţile de viaţă modernă, dar şi imposibilitatea reuşitei lor într-un context când rusificarea constituia scopul principal al politicii naţionale din Imperiul Rus

Pe parcursul lunii mai, iunie şi iulie 1903, Nicolae Safir, fiul „consilierului de colegiu" şi al „cavalerului' Alexandru Safir, locuitor al Chişmăului, pe strada Mihailovski, 15, mspectoi la Direcţia de accize din Basarabia, de conlesiune „evanghelico-luterană¹, 25 ani, adresează ministrului Afacerilor Interne din Sankt-Pe-tersburg mai multe demersuri în care solicită permisiunea de a publica, în limba rusă şi „moldovenească', ziarul „Basarabia"

în cererea de la 30 mai 1903 el pleda pentru un ziar rusesc cu titlul orien­tativ „Basarabia' Era vorba de un cotidian care urma să apară şi în zile de sărbătoare, redactat de Nicolae Safir şi tipănt în tipografia acestuia Munca de redactare solicitantul propunea să o împartă cu un redactor special, de confesiune creştină, originar al uneia din guberniile de nord în cazul când acordarea permi­siunii de editare ar fi impus instituirea unui post special de cenzor, Nicolae Safir se obliga să depună anual în conail .Direcţiei centrale" o sumă, specificată de Ministerul Afacerilor Interne, pentru a plăti salariul respectivului funcţionar Rubricile ziarului, propuse de N Safir, prevedeau o reflectare amănunţită a vieţii sociale, politice şi culturale atât din Basarabia şi Imperiul Rus, cât şi din străinătate¹

La 2 iunie 1903, dânsul cerea peimisiunea şi pentru o ediţie în „limba mol­dovenească a ziarului ,Basaiabia Iată conţinutul acestui document

63

Necesitatea imperioasă crescândă cu fiecare an a existenţei unui organ de presă în Basarabia care edităndu se în limba moldoveneasca ar fi accesibil şi pentru populaţia băştinaşă condiţiile de viaţa moravurile şt obiceiurile cărora din punct de vedere cultural, lasă mult de dorit trezind în mine dorinţa fierbinte de a ajuta guver nul în altoirea conştiinţei şi a principiilor culturii în viaţa populaţiei băştinaşe prin editarea în or Cbişmau a unui ziar de limba moldovenească, îmi dă îndrăzneală, suplimentar cererea de la 30 таг, să mă adresez txcelenţei Voastre cu umila rugăminte pnvmd aprobarea ediţiei a doua a proiectatului ziai Basarabia' în limba moldovenească, în baza acelor aşi condiţii de apariţie şi abonare stabilite pentru ediţia în limba rusă, în acelaşi timp adaug că gazeta Basarabia" în limba moldovenească se va tipăn cu caractere ruseşti şi va ieşi sub redacţia unui cunoscător excelent al hm-bii moldoveneşti, cu studii superioare şi, de asemenea, de confesiune creştină, care va fi prezentat pentru confirmare în funcţie după obţinerea permisiunii de publicare a ediţiei respective a ziarului Basarabia®

La l iulie 1903, Nicolae Safir îl piopune în calitate de ledactor responsabil al ediţiei în „limba moldovenească" a ziarului „Basarabia" pe avocatul Emanuil Gavnhţă³, lai la 26 iulie 1903, cu ocazia piezentărn cererilor şi a tuturoi acteloi necesaie ale lui Em Gaviihţă, pentruu cancelaria Direcţiei centrale privind pio-blemele piesei, insistă încă o dată ca acesta să fie confirmat drept redactor respon­sabil al ediţiei moldoveneşti şi ledactor temporar al ediţiei luseşti a ziarului .Basarabia", leclactor responsabil al gazetei luseşti rămânând solicitantul în acelaşi timp, N Safir roagă ca soluţionarea problemei pi ivind aprobarea publicăm ziaru­lui .Basarabia" să se facă cât mai lepede posibil în cazul unui răspuns pozitiv, el intenţiona ca la 9 septembrie, în ziua deschidem expoziţiei agricole din Basarabia, să scoată primele numere⁴

Ca de obicei, în cadrul unor regimuri similare celui rusesc, dar nu numai, aici era tocmai momentul pentru intervenţia informatorilor „vigilenţi" şi a „adevăraţilor patrioţi", ceea ce s-a şi întâmplat Astfel, la 9 iulie 1903, pe numele unui înalt responsabil al departamentului de cenzură, cneazul Nicolai Vladimirovici Şahovski, a parvenit o scrisoare, trimisă de un coleg al lui Nicolae Safir, cu următorul conţinut

, La Direcţia centrală pentru problemele presei trebuie să ajungă zilele acestea, dacă încă nu a sosit, cererea fiului secretarului de colegiu Nicolai Alexandru Safir, referitoare la aprobarea edităm în or Chişmău a ziarului -Basarabia-

Probabil că un refuz dat de Direcţia centrală pentru problemele presei dlui Safir va fi uşor de argumentat în baza unor consideraţii de ordin general, însă dacă nu va fi aşa, atunci aş don să vă iniţiez în amănunte pe Dvs bun cunoscător al probelemelor presei cărora le-aţi consacrat nu puţine gnji şi efortun, în chestiunea planului de editare a -Basarabiei' Dl Safir este un om de paie şi iniţiativa publicăm aparţine unui cerc de persoane, dintre care unu fac parte din anstocraţia locală, iar alţii să află în fruntea unor instituţii on ocupă în ele postun importante Toate acestea însă nu exclud prezenţa la aceste persoane a tendinţei de propagandă în favoarea evreilor, un organ al cărora într-unfel sau altul va deveni -Basarabia; dacă nu de la bun început, din considerente de diplomaţie, atunci peste un timp oarecare Faptul nu poate fi pus la nici o îndoială, deoarece în condiţiile existenţei 'Basarabeanului- (ziarul lui Cruşevan-n n ) nu este nevoie de un alt organ cotidian la Chişmău, cu atât mai mult că, aflându-se în slujba intereselor locale şi în acelaşi timp a intereselor Rusiei şi a ide-alunlor general-umane, 'Basarabeanul- sa manifestat destul Donnd să servim în continuare acestei cauze, ar trebui pur şi simplu ca •Basarabeanul' să fie susţinut, să i se asigure onentarea în mod eficient, totodată toate persoanele din tabăra proiectatei •Basarabii- sunt nemulţumite de -Basarabeanul; de Cruşevan şi nu doar în virtutea a

64

unor moderate opinii, ci opunându-se radical faţă de viziunea şi esenţa «Basarabeanului- Din cele relatate în spatele demersului d Safir şi a celor care-i acoulă susţinere personala şi în scris, şi a solicitănloi -potentaţilor acestei lumi- către Direcţia centrala pnvind problemele presei, de care într un fel sau altul depinde soar ta -Basarabiei; trebuie văzute uneltirile directe ale evreilor tahnudişti Aţadar, auto­rizarea sau respingerea edităm -Basarabiei- este direct echivalentă cu soluţionarea pozitivă sau negativă a problemei - are sau nu are nevoie Guvernul şi Direcţia cen­trală pnvind problemele presei , în calitate de instituite superioară a sa, de un organ de presă pur evreiesc'Dvs Excelenţă, ştiţi, desigur, ce pot să facă în provincie chiar şi unu oameni care nu se află în fruntea conducem locale, dar care dispun de un organ de presă local Să cedăm oare -evreilor-, indirect pnn intermediul -Basarabiei; nu numai conducerea întregului ţinut, dar şi să amplificăm, cu siguranţă, propaganda antirusească şi antiumană în întreaga Rusie' Pe cel care vă sene aceste rândun, Excelenţă, bineînţeles, îl cunoaşteţi şi îl mai ţineţi minte, însă cunoaşteţi bine acea familie căreia îi aparţine şi în baza pnncipnlor căreia este educat Numai această din urmă circumstanţă mi-a dat curajul să Vă scriu în speranţa indiscutabilă că Dvs veţi manifesta încredere faţă de cele comunicate şi veţi contribui cu înţelepciune în pro­blema refuzului dlui Safir de a edita -Basarabia-

Pnmiţi asigurarea respectului deplin faţă de Excelenţa Voastră şi a devotamen­tului meu în a vă servi

N Plescacevski

Adresa or СЬцтаи, gub Basarabia, Direcţia gubernială de accize, Nicolae Pavel Plescacevski ^ъ

în conformitate cu regulile de atunci, şeful ad-intenm al Direcţiei centrale pentru problemele presei, Adicolvski, a cerut, pi m două adrese confidenţiale dm 10 iulie şi din 7 august 1903, opinia guvernatorului ad-intenm al Basarabiei în pioblema autonzării sau neautonzăni publicăm ziarului „Basaiabia" şi, totodată, s-a interesat dacă Nicolae Safir merită, prin calităţile lui moi ale, poziţia socială, censul de instruire şi activitatea hteiară de până atunci, să i se dea dreptul de a edita şi redacta ziarul rusesc, mi lui Em Gavnliţă - de a redacta ziarul moldovenesc⁶ în paralel funcţionam! respectiv a cerut Depaitamentului de Poliţie să-i furnizeze informaţii despie N Safir şi Em Gavnhţă⁷

La 14 august 1903, guvernatoiul ad-înrenm al Basarabiei, cneazul Urusov, lăspundea Direcţiei centrale că Nicolae Safir ai e o „purtare bună şi nu a fost văzut să se implice în nimic reprobabil După studii făcute la liceul real din Viniţa, unde a terminat 5 clase, Safir s-a angajat mai întâi în calitate de mercenar în regimentul de infantene Minsk, iar apoi la departamentul de accize şi în acelaşi timp colabora la gazeta -Basarabeanul; cât şi la ziarele din Odesa şi Kiev

Având un mic capital şi o donnţă fierbinte de a edita un ziar, Safir la întâl­nirea cu el mi-a produs impresia unui om pasionat de viitorul rol de editor, cu toate acestea nesenos, deşi bine intenţionat Consider că ar putea publica ziarul numai un tirnp scurt, până când se va epuiza capitalul, deoarece în nici un caz nu va putea să organizeze o editare temeinică şi rentabilă din punct de vedere comercial

în afara de consid rentele menţionate, care mă obligă să am îndoieli pnvind succesul edităm proiectate de Safir, alte motive pentru a respinge demersul lui nu am*

Totodată viceditectoiul Depaitamentului de Poliţie comunica, în adresa secietă din 12 septembrie 1903, că N Safu et>te considerat de cătie conducere diept un ,om capabil, priceput, un lucrătoi eneigic şi o persoană onestă" Trăieşte

65

clin salariu y dm onoiarn, lai mijloacele pentru editaiea ziarului sunt fuinizate, după informaţiile de caie dispune Departamentul de Poliţie, de către avocatul Cuiţn de Apel a legiunii Odesa, propuetarul de pământ, nobilul Fm Gavuliţă Ziaiul bilingv ье preconiza a fi publicat confoim unei progiame similaie cu cea a „Basarabeanului , dai „înti-un spnit mai moderat Publicaţia „în limba moldove­nească ui mă să fie tipărită cu liteie ruseşti O asemenea ştiinţă de carte „este înţeleasă şi acceptată cu plăceie la sate, de aceea Safir şi Gavuliţă speiă în succe­sul subsciieni mai ales în judeţele Basarabiei' Em Gavnhţă, ca şi N Şafn, nu fu­sese implicat în acţiuni reprobabile, avea bunuri imobiliare în judeţul Soioca, îşi făcuse studiile la Univeisitatea din Moscova şi lucrase ca judecător de pace în Bălţi şi Soroca⁹

în sfârşit, la 5 noiembrie 1903, acelaşi cneaz Urusov specifica precum că publicaţia moldovenească „Basarabia" va fi o traducere „cuvânt cu cuvânt" a ediţiei ruseşti „Ь puţin probabil— menţiona demnitarul— ca acest proiect săpoatăfi realizat, deoarece o asemenea ediţie nu este necesară Deşi majoritatea populaţiei de aici cunoaşte şi vorbeşte această limbă, cercul celor care ştiu a citi moldoveneşte este foarte limitat

în ceea cepnveşte avocatul bmanuil Gavnhţă, eventualul redactor al ziarului, deşi acesta, conform datelor adunate, nu a înfăptuit nici o activitate literară, totuşi, ca persoană cu studii superioare şi prin calităţile sale personale, ar putea să îndeph nească sarcina pe care şi a luat o'¹⁰

în pofida informaţiilor, în esenţă contradictorii, ale Depaitamentului de Poliţie şi ale guvernatorului ad-mtenm al Basarabiei, atât în ceea ce priveşte unele calităţi ale lui Nicolae Safir, cât şi a necesităţii publicăm ziarului moldovenesc (or, atunci când vicediiectorul Departamentului de Poliţie spune că scrisul „în moldoveneşte este înţeles şi acceptat cu plăcere în sate", necesitatea publicăm unui asemenea ziar nu putea fi negată) a contat definitiv, totuşi, opinia ultimului La 11 oc­tombrie 1903, Direcţia centrală privind problemele presei a respins demersul lui Nicolae Safir refentoi la editarea şi ledactarea ziaailui rusesc „Basarabia', „din cauza refeimţei guvernatorului şi a insuficienţei censului de instrune"¹¹, iar la 14 oc­tombrie ministrul Afacerilor Interne apiobă referatul Direcţiei centrale pentiu pio-blemele presei, în chestiunea demersului lui Nicolae Safir, întocmit pe baza infor­maţiilor parvenite de la guvernatoi şi Departamentul de Poliţie¹² în cele din ui mă, la 20 octombrie 1903, cancelaria Direcţiei centiale puvind problemele presei îl anunţă pe Nicolae Safir că „cererea cu privire la autouzaiea edităm ziaailui cu de­numirea -Basarabia» a fost respinsă de către ministrul Afacerilor Interne"¹³

Aşteptând cu nerăbdare un răspuns, Nicolae Safir mai trimite, pe 30 oc­tombrie 1903, cătie Departamentul pentru cenzură încă două demersuri, în care roagă să i se permită publicarea cât mai repede a celor două ziare, „în legătură cu apropierea Anului Nou" Sperând într-o soluţionare rapidă şi pozitivă a cerenlor sale, Nicolae Safir încheia către 7 septembrie pregătirea primelor numeie Aceste lucrări, „necesitând cheltuieli importante, s-au dovedit neproductive, nefimdu-i apiobate demeisunle" Disperat de atâta aşteptare, N Safir roagă Direcţia pentru cenzură să-i comunice decizia, dar nu la Chişmău, ci pe adiesa din Kiev, unde locuia tempoiar, prin telegiaf, tnmiţând în acest scop banii necesari¹⁴

La 17 noiembue 1903, aceeaşi Direcţie a cenzum respinge şi demersul lui Nicolae Safir cu privire la publicarea ediţiei moldoveneşti a ziarului , Basarabia , ,în baza lefermţei guvernatorului Basaiabiei'^b, lai la 19 noiembue ministrul Afacenloi Interne aprobă refeiatul Direcţiei, care leflectă opiniile expuse de guvernator şi vicedirectorul Departamentului de Poliţie despic Safir şi Gavnliţa¹⁶ La 25 noiem­brie Direcţia îi comunică lui Nicolae Safir că „clemei sul privind permiterea de a

66

edita ziaiul în limba molodveneasca cu titlul Basarabia- a fost respins de către mi-nistiul Afaceiiloi Inteine '⁷

Umilit dai înciezator în dieptatea sa, Nicolae Şafu ti imite din Kiev, la 3noiembne 1903, încă un demers catie Diiecţia centiala pentru pioblemele pie­sei, caie, de fapt, este mai mult un piotest împotiiva nedreptăţii ce i se făcuse Iată conţinutul documentului

La 30 mai, 2 iunie, 26 iulie şi 30 octombrie a c eu am rugat Direcţia centrală pnvmd pioblemele presei să mi peimită editatea în or Chişinau a doua gazete în limba rusă şi moldovenească cu titlul -Basarabia-, însă, după cum reiese din avizul de la 20 octombrie a c cu m 9937, transmis din Chişinau, demersurile mele, conform rezoluţiei D Ministru al afacenlot interne, au fost respinse, în pofida faptului că alte 5 ceren similare, un argument convingătot referitor la necesitatea existenţei în ot Chişinau a gazetei a doua (adică a ziarului în limba moldovenească"- n n ), au fost respinse înainte de a face şi eu asemenea demers

în baza celor expuse, ţinând cont 1) că necesitatea existenţei în or Chişinau a ziarului al doilea, mai ales după evenimentele de la 6 şi 7 aprilie, nu poate fi pusă la îndoiala şi va fi demonstrată cu documente oficiale semnate de persoane şi instituţii, 2) că editarea în or Chişinau a ziarului -Basarabeanul- a fost autonzată, în pofida faptului că atunci exista ziarul -Buletinul Basarabiei-, 3) că conform activităţii mele literare, sociale, de serviciu, cât şipnn provenienţa şi censul de instruire am dreptul la editarea unui ziar 4) că despre [nejloiahtatea mea, în calitate de funcţionar al statu­lui, nici nu poate fi vorba, 5) că drept garanţie imediat pot depune un gaj în sumă de 5 000 ruble, am decis să atac în Senatul guvernamental rezoluţia d Ministru al afa cerilor Interne, pe lângă înaintarea unui demers special către Jar pnvmd autorizarea edităm ziarului -Basarabia-

Din aceste considerente, rog cu plecăciune Direcţia centrală să mi comunice cât mai repede posibil cauzele respingerii demersului meu"^lB

La 25 noiembrie 1903, Direcţia centrala pentru problemele presei îl anunţa pe Nicolae Safir că „conform articolelor 117 şi 122 ale Statutului pentru cenzură şi presă a Codului de legi, voi XIV, ed 1890, d Ministru al afacerilor interne i se acordă dieptul discreţionar de a autoriza ori de a nu autoriza noi ediţii periodice, precum şi de a confirma o persoană sau alta în calitate de redactor, de aceea d Ministru al afacerilor interne, respingând demersul privitor la editai ea ziarului «Basarabia , a acţionat în conformitate cu drepturile date de lege"¹⁹ Cum a proce­dat Nicolae Şafu primind un răspuns atât de tranşant şi explicit' S-a conformat realităţii, înţelegând, m sfârşit, că este imposibil de a căpăta consimţământul guver­nului pentru a edita un ziar lomânesc în Basaiabia, în condiţiile înăsprim politicii de deznaţionalizare a popoarelor captive din Imperiul Rus^? On, poate, totuşi, a făcut iccurs în Senatul guvernamental şi a încercat să-1 convingă pe ţar de necesi­tatea vitală pentru românii moldoveni din Basarabia de a avea o publicaţie în limba maternă' Nu cunoaştem, deocamdată, răspunsul la aceste întrebări Dar insistenţa, curajul şi demnitatea de caie a dat dovadă Nicolae Safir în timpul corespondenţei cu funcţionam Cenzurii ruseşti ne îndreptăţesc să credem că el a continuat să-şi apei e drepturile şi să pledeze cauza unei publicaţii româneşti în Basarabia

De abia după revoluţia din 1905 şi a unor cedări făcute de regimul ţarist, ziarul „Basaiabia" a văzut lumina tipaailui, dar de data această avându-1 în calitate de editor şi ledactor pe Em Gavnliţă, caie a putut beneficia, la căpătarea auto­rizaţiei, de experienţa anterioară a lui Nicoiae Safir La 18 martie 1906, viceguver­natorul Basarabiei şi guvernatei ui ad-intenm, Knoll, informau Direcţia centrală pentru problemele presei că „astăzi i-am înmânat avocatului Emanuil Gavnliţă cer­tificatul pentru dreptul de a edita şi redacta în Chişinau cotidianul în limba moldovenească cu titlul „Basarabia' (titlul - în grafie latină)²⁰

Iată acest document

67

Copie

Certificat

khberat nobilului şt avocatului bmanuil tgor Gavrihţă de către guvernatorul ad-mtenm al Basarabiei, vice guvernator, în baza regulamentului provizoriu privind cenzura şi presa, apiobat de împăiat (Decretul Ţarului din 24 noiembrie 1905, dat Senatului guvernamental), locuitor al oi Chişmău, strada Kuzneţk, casa nr 32, diept confirmate că el este editor şi redactor responsabil al cotidianului în limba moldove­nească, cu denumirea „Basarabia', autorizat pentru publicare, conform programei alăturate, în or Chişmău, tipografia lui Şliomovici, cu preţul de abonare 6 rub pen­tru un an, 3 rub pentru 1/2 an, l rub 50 cop pentru 3 luni, 50 cop pentru o lună, 3 cop numerele separate în comerţul cu amănuntul, cu respectarea, până la publi­carea noilor reguli privind presa, tuturor cerinţelor incluse în decretul Ţarului menţionat таг sus

Chişmău, 18 mame 1906

Originalul a fost semnat de către Guvernatorul ad~mtenm al Basarabiei, vice­guvernatorul Knoll şi Şeful cancelariei St Cocerva

Conform cu originalul

Şeful cancelariei St Cocerva

A controlat

Adjunctul ad-mtenm al şefului cancelariei iscălitura^

La 28 octombrie 1906, guvernatorul ad-mtenm al Basarabiei, şambelanul Curţii imperiale, Al Haruzm, i-a înmânat lui Em Gavnhţă încă un certificat prm care i se permitea să insereze în paginile ziaiului „Basarabia" „portretele activiştilor contemporani ai vieţii sociale şi a personalităţilor istorice, cât şi a schiţelor din viaţă"²² Acestea sunt documentele care au legitimat şi au permis publicai ea ziaru­lui „Basarabia" - un simbol al spiritului democratic, al demnităţii şi verticalităţii naţionale a românilor basaiabem din perioada de până la unire

II. ZIARUL „BASARABIA" ŞI CENZURA ŢARISTĂ

Dmtr-un document - o „listă a principalelor procese" intentate gazetei „Basarabia" (deci şi ea incompletă) -, depistat în fondurile Direcţiei pentiu cen­zură, aflăm că ziarul românesc a fost învinuit de săvârşirea unor infracţiuni penale şi dat în judecată de 16 ou²³ Vom relata, deocamdată, despic două asemenea pio-cese Unul, intentat pentru publicarea în nr 8 din 22 iunie 1906 a aiticolului „Alianţa ţărănească şi guvernul", s-a terminat cu condamnarea redactorului Em C-ivriliţă, iar altul, iniţiat pentiu publicarea în nr 41 din 15 octombue 1906 a articolului „Către pieoţu moldoveni din Basarabia" - cu achitarea lui Să urmărim, în baza sentinţei Judecâtonei de circumscripţie Chişmău din 18 noiembne 1906, care au fost acuzaţiile şi argumentele judecăţii Pe lângă faptul că reflectă ambianţa epocii, documentul descrie şi aibitrariul dm peuoada „democraţiei" ruseşti ele la începutul secolului al XX-lea, condiţiile în care a trebuit să se dezvolte şi să se

68

manifeste convmgeiile politice, sentimentele şi cultuia naţională din Basaiabia De altfel, sentinţa, termenul şi oidmea lecuisului au fost comunicate lui Em Gavnhţă pun mteimediul tiaducătoiului, deoaiece inculpatul „nu înţelegea ruseşte'

Copie

Sentinţă

Anul 1906, noiembrie, ziua a 18-a Din ordinul Majestăţu sale imperiale, Judecătoria de circumscripţie Chişinău, secţia penală, în şedinţa publică, având următoarea componenţă

Preşedinte A I Popov

Membn ai judecăţii TA Troţki, KI Dunco, judecător de pace onorific Prezenţi TA Buzâca, secretar-adjunct, A F Puzmski, procuror-adjunct Au examinat, fără participarea juraţilor, procesul cu privire la boierul Emanuil hgor Gavnhţă, acuzat conform punct [ului] 3 al art 5, partea VIII-a a legii din 24 no­iembrie 1905 Potrivit actului de acuzare, întocmit de către procurorul-adjunct Puzmski, boierul Emanuil Egor Gavnhţă, 60 de am, este tras la răspundere penală, învinuit că dlui a publicat în ziarul „Basarabia", editat şi redactat în oraşul Chişinău, în limba moldovenească, în nr 8 din 22 iunie 1906, articolul „Alianţa ţărănească şi guvernul", în care semnatarul, urmănnd scopul de a suscita duşmănia populaţiei f aţă de guvern, a difuzat cu bunăştnnţă informaţii false, precum că guvernul persecută Alianţa ţărănească, pentru a opn tendinţa poporului truditor spre viitor, pentru a spon ignoranţa ţăranilor, precum a-i adapă mai bine la monopolul guvernamental, cum i-a adăpat până în prezent în timpul anchetei judecătoreşti, acuzatul Emanuil Gavnhţă nu şi-a recunoscut vinovăţia în săvărşitea cnmei indicate mai sus, explicând că tra­ducerea din limba moldovenească în rusă, anexată la dosar, a articolului „Alianţa ţărănească şi guvernul" este întocmai cu onginalul şi că el, Gavnhţă, este redactor al ziarului „Basarabia", editat în limba moldovenească Din conţinutul articolul „Alianţa ţărănească şi guvernul", inserat în nr 8 din 22 iunie 1906 al ziarului „Basarabia", editat în or Chişinău în limba moldovenească, redactat de către acuza­tul Gavnhţă, reiese că autorul articolului, expunând programul şi scopul „Alianţei ţărăneşti", istoria apanţiei ei, arată că guvernul vedea în persoana adepţilor „Alianţei ţărăneşti" duşmanii săi şi îi persecuta pe ţăranii care simpatizează „Alianţa " în con­tinuare autorul articolului sene, pnntre altele „Urmăn jalnice a cauzat lupta prostească a guvernului cu -Alianţa ţărănească' în multe locun, ţăranii, scoşi din răbdare, au pus mâna pe bâte şi au pornit asupra guvernanţilor, moşienlor şi a alto­ra, de la care au avut de suferit atâtea nenorociri Vărsănle de sânge înspăimântătoare ale ţăranilor a f ost o luptă sfântă pentru dreptunle ţărănimii trudi­toare şi pentru un viitor fără necazun şi fărădelegi Dar pentru ce luptă guvernul? De ce a potolit el atât de nemilos donnţele ţăranilor în sângele lorpropnu^? Este ruşinos să spunem, daracesta-i adevărul aceasta s-a făcut pentru a opn tendinţa poporului tru­ditor spre viitor, pentru a spon ignoranţa ţăranilor, pentru a-i adapă mai bine la monopolul guvernamental, cum au foat adăpaţi până acum"

Examinând prezentul dosar, Judecătoria de circumscripţie consideră că autonil articolului „Alianţa ţărănească şi guvernul" nu putea să nu ştie că scopunle , Alianţei ţărăneşti" sunt pur revoluţionare, onentate spre răsturnarea orănduini de stat existente De aceea, afirmând că guvernul a pngonit „Alianţa ţărănească", pen-tm a opn tendinţa poporului tntditorspre viitor, pentru a spon ignoranţa ţăranilor şi

69

a i adapă mai bine la monopolul guvernamental, autonil articolului a difuzat intenţionat informaţii false Se înţelege de la sine că difuzarea acestot informaţii în ziar ttebuie sa stârnească în rândul populaţiei o atitudine duşmănoasa faţă de guvern Din aceste considerente, [udecatona îl consideră pe acuzatul Gavnhţa vino vat de savârşitea crimei indicate în actul de acuzate Infracţiunea săvârşită de către inculpat este prevăzută de punctul v al art 5 partea a VIIl-а a legii din 24 noiem bne 1905pnvmd ediţiile penodice, conform căreia vinovatul se pedepseşte cu întem­niţarea de la 2 până la 8 luni sau cu reţinerea în atest numai de 3 luni, sau cu o amendare, nu mai mate de 300 de ruble Stabilind pedeapsa inculpatului hmanuil Gavnhţa, Judecata, în baza datelor dosarului, consideră întemeiat a alege, în confot-mitate cu art 149 al Codului despre sancţiuni, ultima din cele menţionate, adică amenda, fixând o, în baza art 41 şi 42 a codului despre pedepse, la suma de 100 ruble, cu vărsarea sumei menţionate în vistieria statului, iar în cazul insolvabilităţii lui Gavnhţa, el va fi întemniţat timp de o lună, conform punctului 2 al art 84 şi 56 al codului despre pedepse

în baza celor expuse şi călăuzindu-se, refentor la cheltuielile de judecată, de articolul 976 şi de următoarele articole ale statutului judecătoriei penale, iar în ceea ce pnveşte probele matenale de articolul 776 şi de următoarele articole ale aceluiaşi statut, judecătona de circumscnpţie Chişinău hotărăşte inculpatul, boierul Emanuil Egor Gavnhţa, 60 de ani, să fie amendat, în baza punct [ului] ,v al art 5, partea VIII a a legii din 24 noiembne 1905, a articolelor 149, 41, 42 a punct [ului] 2 al an 84 şi 56 a Codului despre pedepse, cu suma de 100 ruble în folosul statului, iar în caz de insolvabilitate să fie întemniţat timp de o lună Cheltuielile de judecată să fie achitate de inculpatul Gavnhţa, iar în caz de insolvabilitate să fie plătite din contul vistienei Proba matenală, nr 8 al ziarului „Basatabia ", să fie anexata la dosar ²⁴

La 16 octombne 1906, viceguvernatorul Basarabiei a intentat împotriva redactorului şi editorului ziarului „Basarabia', Em Gavnhţa, un proces penal, în baza punct [ului] „v' a art 5, partea VIII a legii presei din 24 noiembne 1905, pen­tru publicarea în nr 41 din 15 octombne 1906 a articolelor „Confiscarea Basaiabiei' şi „Către preoţii moldoveni din Basarabia"

în primul articol ledacţia arată că confiscarea de către cenzură a nr 41 a ziarului „Basarabia' s-a făcut fără nici un temei legal şi este o fărădelege De aceea, „să nu uite guveinul că el a încălcat legea şi să nu se mire dacă poporul va trage propria sa concluzie cu plivire la acest caz"

Procurorul-adjunct Puzmski, analizând conţinutul articolului, nu a găsit, în avizul dm 28 octombrie 1906, „indiciile infracţiunii indicate de cenzură" şi a pio-pus ca în acest caz urmărirea penală a lui Em Gavnhţă să fie sistată

în acelaşi aviz, invocând conţinutul „criminal" al articolului „Către pieoţii moldoveni din Basarabia', procurorul-ad|unct a dispus să se „dea curs procesului con­form concluziilor actului de acuzaie care se anexează '²⁵ Repioducem acest document

ACT

de acuzare a redactorului editor al gazetei, Basarabia',

Emanuil Egor Gavnhţa 6C de ani, învinuit de încălcarea regulamentului presei, aflat în stare de libertate

în ziarul cotidian, Basarabia", publicat la Chişinău în limba moldovenească şi redactat de cătie Emanuil Gavnllţă, în numărul 41 din 15 octombne 1906 a fost

70

inserat articolul cu titlul Către pi eoţn moldoveni dm Basarabia' în acest articol, autorul, învinuind guvernul de ignomtea totală a nevoilor naţionale a populaţiei moldoveneşti din gubernia Basaiabia spune pnntie altele următoarele ,b tm>tă situaţia moldovenilor noştn dm Basarabia din cauza că ei sunt lipsiţi de onşice cunoştinţe, deoarece ei sunt foarte nedreptăţiţi de cătie cărmuitoni birocraţi, veniţi din alte legiuni, cate nesocotesc nevoile şi necazurile neamului nostru bste tnstă situaţia moldovenilor fiindcă nimeni de la guvern nu doreşte să recunoască nevoile lor teale Poporului moldovenesc îi trebuie şcoală naţională moldovenească, îi trebuie limba moldovenească maternă în biserici şi în toate instituţiile la care poporul moldovenesc se adresează însă guvernul nu vrea *ă acorde atenţie cererilor poporului şi prin aceas­ta îl impune pe moldovean să se simtă străin în [ara sa natală Basarabia, de care el este legat cu tnip şi suflet, de la naştere şi până la moarte"

Pe baza celor menţionate, hmanuil bgor Gavrihţă, 60 de ani, este învinuit că în ziarul „Basarabia", editat în limba moldovenească şi redactat în or Cbişinău, a publicat în numărul 41 din 15 octombrie 1906 articolul intitulat ,Către preoţii moldoveni din Basarabia", în cate automl comunică intenţionat mfonnafit false despre activitatea guvernului, suscitând o atitudine duşmănoasă f aţă de acesta, afir­mând precum că guvernul nu numai că nu recunoaşte, dar nici nu doreşte să recunoască trebuinţele naţionale ale poporului moldovenesc din gubernia Basarabia, adică de săvârşirea infracţiunii, stipulată în punctul, v" a an 5,paneaa VlII-aa legii presei din 24 noiembrie 1905 Drept urmare, în baza păr-ţn a X a a aceleiaşi legi, a an 2 00 a Statutului judecătoriei penale, kmanuil Gavrihţă este defent judecăţii în cadrul Judecătoriei de circumscripţie Chişmău, fără participarea juraţilor

Alcătuit la 28 octombrie 1906 în oraşul Chişmău

Procuram! adjunct Puzinskf⁶

Dm fericire, la 16 martie când s-a pronunţat sentinţa, completul de judecată, compus din N M Goreamov, preşedinte, A V Demcenko, membru al judecăţii, G Demianovici, judecător de pace onorific, membru al judecăţii, în prezenţa lui N F Şcerbakov, adjunctul secretarului ad-intenm, nu a descoperit în conţinutul arti­colului „elementele infracţiunii atribuite lui Gavrihţă, deoarece legea presei din 24 no­iembrie 1905 consideră diept vină comunicarea cu bunăştimţă a infoimaţiilor false pnvind activitatea ori acţiunile guvernului în articolul incriminat se face doar un reproş putem guvernamentale că ignorează necesităţile naţionale ale populaţiei moldoveneşti din gubernia Basaiabia Desigur, o asemenea critică a acţiunilor guvernului poate fi considerată mcoiectă, categorică şi chiar falsă, însă o aseme­nea critică, rezultat al gândim subiective, nu se sancţionează, confoim legii presei din 24 noiembrie 1905 Prin uimare, inculpatul Emanuil Gavrihţă trebuie declarat nevinovat şi achitat de judecată "²⁷

III SCRISORI CĂTRE EM GAVRILIŢĂ (1906-1908)

Copiile sciisonloi din acest ciclu, ta şi toate celelalte publicate antenoi, au fost depistate la Aihivele Naţionale ale României, adunate şi păstiate datorită pie-

71

viziunii şi efortuulor depuse de loan Pelivan Drept dovadă serveşte scnsoaiea Antonmei Cioflec (fiica lui Em Gavnliţă) din 14 apulie 1929 Această epistolă icleva şi amănunte interesante cu pnviie la activitatea şi peisonalitatea lui Em Gavnliţă, lefeutoaie la cncumstantele distrugerii corespondenţei leclactoiului ziaiului .Basaiabia etc lată conţinutul ei

Stimate Domnule Pelwan, soţul meu mi a spus despie donnţa Dvs de a avea scrisori de la personalităţi romane şi alte documente în legătură cu evenimentele politice şi naţional-culturale ale timpului

Spre marea mea patere de tău, nu s-a păstrat decât foarte puţin din acest mate­rial Şi iată din ce cauză Mi se pate că ţi-am povestit odată după moartea tatălui meu a venit la mine Simion Murafa şi m-a sfătuit a distruge corespondenţa cu România în legătură cu gazeta Basarabia", deoarece în caz de percheziţie, ce se practica pe a-tunci foarte des şi fără nici un motiv, scrisorile acestea puteau să arunce asupra-mi bănuieli de separatism, ceea ce pentru mine, ca profesoară, n-arfi trecut fără urmări neplăcute Cu inima strânsă m-am supus şi am nimicit multe scnson îţi trimit ceea ce întâmplător s-a păstrat, anume scrisorile de la Petru Pom N lorga, C Stere, colonelul Boşi şi colaboratorul Cuşin îţi trimit asemenea câteva documente între care unul de la 1903 în legătură cu autorizaţia pentru ediţia 'Basarabiei', autorizaţia pentru librăria de cărţi româneşti, un act de acuzare, o sentinţă şi altele Am mai găsit un plic de la scrisoarea prinţului bmanoil Bibescu, o carte de vizită a lui şi a senatorului Nor Miclescu, pe care nu le trimit, cred că nu prezintă interes pentru Dvs D ta ştii că tatăl meu, în mai multe daţi, a făcut mai des pe vtemea lui Pobedonosţev demersuri pentru a obţine autorizaţie pentru o editură (ediţie — n n ) cu caracter cultural în limba moldovenească, însă totdeauna fără succes Ceva din nenumăratele lui petiţii poate că s-a păstrat în casa noastră din Baxani Cred că o să fie interesantă pentru Dvs dovada că, în adâncul inimii sale, el credea totdeauna în întregirea românis mului Iată ce sene el pe pagina goală la sfârşitul unei cărţi -Istoria Rumânii-, N Boreţki-Bergfeld Cartea se termină cu următoarele cuvinte "Rumania vîşla iz vseh etih ispîtann ţelm iproc noi, ona ostalasi gosudarstvom nezavisimîm- („România a ieşit dm toate aceste gieutăţi întreagă şi trainică, ea a rămas un stat indepen­dent' - n n ) Tatăl meu continuă •! do conta vecov tî sestra Japonn i smotn na neio i ne spuskai glaz ssvostoc' nogo druga Pomm Transilvannu, Bucomnu, Bessarabnu Tvoi sîn Manolache Boldur-Gavrihţă, 1909' (-Până la sfârşitul veacunloi tu eşti soia Japoniei, uită-te la ea şi nu-ţi lua ochii de la prietenul răsăritean Ţine minte Transilvania, Bucovina, Basarabia Fiul tău, Manolache Boldui-Gavnhţă» - n n )

Tatăl meu vedea atunci în Japonia, biruitoare asupra ţarismului, un colabora­tor indirect al înfăptuirii idealului românesc Te rog mult, Domnule Pelwan, toate aceste scnson şi documente să le păstrezi şi, când nu vei mai avea nevoie de ele, să mi le înapoiezi tot recomandat Te rog, pnmeşte de la mine şi de la soţul meu şi Dumitale şi soţiei D-tale salutănle noastre cordiale'²⁶

Setul de scnsoii, publicat mai jos, conţine lăvaşe pumite de Em Gavnliţă de la personalităţi ale vieţii politice, culturale, ştiinţifice din România, Basarabia şi chiar Italia, leliefând un aspect nevalouficat încă al istonei noastre modeme - cel al rapoitunloi cultuiale şi umane dmtie lomânu din Basaiabia şi Regatul lomân Este voiba, în special, de ecouri în legătură cu apariţia ziaiului .Basaiabia' în limba română, parvenite din România (P Pom, Iaşi), cât ş din stiămătate (San-Remo, Italia) Apropo, coiespondentul de la „Revue Nuova Ressegna de Florenza' con-sideia .apariţia unei leviste iomânes.ti în Basaiabia' pimtie evenimentele „cele mai remarcabile , piopunând un schimb de icviste si o mformaie reciprocă a cititonloi despre respectivele publicaţii, insistând în acest context ca basaiabenn să afle „că există o levistă italiană care iubeşte ţara lui Eliade şi este devotată lui Eminescu

72

Piezintă interes şi angajamentul univeisitaiului A Cuşin din Iaşi de a uimite la Chişmău câte două corespondenţe pe lună „asupra gândului şi fapteloi României , dar şi piopuneiea iui N loiga care, începând publicarea (de la 10 mai 1906) a unui ziai cultuial şi demociatic a tutuioi lomânilor şi având nevoie ele colaboiaton „de o cinste şi o cultuiă deosebită , i-a cerut lui Em Gavnliţă să tri­mită săptămânal „articole de judecată" relativ la stai ea de luci un din Basaiabia

în fine, V Haitia, prin epistola din 24 mai 1907, i-a felicitat pe colaboi atoni ziarului „Basaiabia' şi pe oaspeţii loi, întiumţi înti-o adunaie festivă, cu ocazia împlinim a unui an de activitate, iar C Steie, la 8 septembne 1908, i-a ceait lui Em Gavnliţă înapoieiea unoi „lucrun şi mijloace', tamăse la Chişmău, piobabil, încă din perioada editării ziarului „Basarabia' - ziar apărut, după cum se ştie, cu concursul nemijlocit al lui C Stere

[N. lorga - Em. Gavnliţă]

8 mat 1906 Bucureşti

Stimate D-le Gavnliţă,

La 10 mai apaie ziaiul nostru faţă de toţi lomânu de caracter cultural şi democraţie El va ieşi în 2 caiete pe săptămână de câte o coală fiecare şi va cuprinde rubrica permanentă privitoare la lomânii din ana lor Pentru asemenea lubrici am nevoie de colaboratoii de o cinste şi de o cultură deosebită Iată de ce pentru Chişmău m-am gândit la D-ta, rugându-vă stăiuitor să-mi tumiteţi până la l mai, şi continuaţi în fiecaie săptămână, informaţii ce mentă a fi cunoscute, aiti-cole de judecată relative la staiea de luciun de acolo Aceste articole nu pot Ьры din nr l Dacă nu poţi trimite spune, te log, imediat După dorinţă iscălituia se pune ori nu

Al D-tale, N loiga²⁹

[P Pom - Em. Gavnliţă]

14 гите 1906 Iaşi

Mult stimate Domn,

Vă mulţumesc foarte mult pentiu bunăvoinţa ce aţi avut de a-mi uimite cele dintâi numeie din gazeta Basaiabia Le-am citit plin ele o adâncă mişcate Nu vă pot spune alta decât că log pe Dumnezeu să vă dea puteiea de a duce la capăt maiea luciaie care aţi întreprins V-am tnmis abonamentul prin mandat poştal

73

Binevoiţi a da ordin ca să mi se trimită regulat numerele căci ţin foarte mult să am colecţia complectă. Nu am primit decât numerele l şi 3. Primiţi vă rog asigurarea sentimenteloi mele cele mai afectuoase.

P. Poni³⁰

[A. Cusin - Em. Gavriliţă]

21 decembrie 1906 Iaşi

D-lui Em. G. Gavriliţă,

uliţa Armenească, nr. 30, Chişinău, Bas[arabia]

Mult respectate Domnule Director,

La fiecare l şi 15 ale fiecărei luni veţi avea câte o corespondenţă asupra gân­dului şi faptelor României din partea mea. Numărul, în care o să-mi publicaţi arti­colele, as dori să mi-1 trimiteţi şi mie pe adresa universităţii, sau dacă voiţi a trimite regulat a tuturor numerelor „Basarabiei".

Al Domniei voastre, A.C. Cusin

[P. Boşi - Em. Gavriliţă]

San-Remo

Monsieur le Directeur du journal „Basarabia", roumain, str. Armenească, nr. 30, Chişinău, Rusia Cher monsieur,

Je suiş colaborateur tout le mois de la Revue Nuova Ressegna de Florenza (Italie) qui s'occupe toujours de la Roumanie, dans la meme Revue nous donnons aussi, en abreje, Ies evenements plus remarcables. Un de ces evenements est cer-tainement l'apparition d'un journal roumain dans la Bessarabie. Je connais tres bten le roumain et je peu aussi le russe. Je pourrais done lire votre journal, imprimee en caracters russes.

Voulez-vous avoir la bonte de envoyer le premier nr. Je vous enverrai, lorsque j'aurais imprime la notice de votre apparition, notre Ressegna. 11 me suffit le piemier nr. seulement je vous prie, lorsque vous resevrez notre Revue si elle vous semble interesante, d'en dire un moţ. Est juste qu-aussi la Bassarabie sache qu'il y a une Revue italienne qui aime la patrie d'Eliade et d'Eminescu devoue.

Capitain Boşi Pir.³²

74

[V. Hârtia - Em. Gavriliţă]

24 mai 1907 Chişinău

Domnule Gavriliţă,

Cu prilejul zilei de astăzi vă urez multă sănătate. Şi dacă nu pot fi de faţă la adunarea Dumneavoastră sufletul meu este cu Dumneavoastră.

Cu plecăciune, Vasile Hârtia³³

[C. Stere - Em. Gavriliţă]

8 septembrie 1908 Târgu-Neamf

Mult iubite Cone Manole,

în urma răscoalelor ţărăneşti sunt aşa de ocupat cu pregătirea legilor, încât nu am nici un mijloc să mă repăd la Dvs. să vă strâng mâna măcar, întrucât eu am la Dvs. oarecari lucrări şi mijloace, vă rog să aveţi bunătatea Dv. şi Dl Andronovici să le predaţi toate Dlui Nour, cu care eu am să mă înţeleg în urmă, cum mi le resti­tuie înapoi, sau să le păstreze până la sosirea mea.

Am de răspuns la 42 de scrisori (am lipsit mult timp).

Vă îmbrăţişez prieteneşte. Al Dvs. devotat, C. Stere³⁴

NOTE

1. Arhiva Istorică de Stat a Rusiei (A.I.S.R.), fond 776, inv. 14, dosar 111, fila 1-2 verso.

2. Ibidem.

3. Ibidem, fila 3.

4. Ibidem, fila 6-10 verso.

5. Ibidem, dosar 111, fila 11-12.

6. Ibidem, fila 3; dosar 112, fila 13-13 verso.

7. Ibidem, fila 111, fila 4-4 verso; dosar 112, fila 12-12 verso.

8. Ibidem, dosar 111, fila 5-5 verso.

9. Ibidem, dosar 112, fila 15-15 verso.

10. Ibidem, fila 19-19 verso.

11. Ibidem, dosar 111, fila 7.

12. Ibidem, fila 6-6 verso.

13. Ibidem, fila 8.

14. Ibidem, dosar 112, fila 16-17.

15. Ibidem, fila 21.

16. l б Ibidem, fila 20-20 verso.

17. 17 Ibidem, fila 22.

18. Ibidem, dosar 111, fila 9-9 verso.

19. Ibidem, fila 9-9 verso.

20. Ibidem, fond 776, inv. 16, partea I, dosar 380, fila 1.

21. Ibidem, fila 2.

22. Ibidemn, fila 5-6.

23. Ibidem, fila 6-6 verso.

24. Arhivele Naţionale ale României (A.N.R.), fond loan Pelivan (1149), dosar 92, fila 71-81.

25. Arhiva Naţională a Republicii Moldova (A.N.R.M.), fond 39, inv. 10, dosar 1604, fila 3.

26. A.N.R.M., ibidem, fila 2-2 verso; A.N.R., ibidem, fila 63-68.

27. A.N.R.M., ibidem, fila 22-22 verso.

28. A.N.R., fond loan Pelivan (1449), d. 94, f. 149-153.

29. Ibidem, f. 159-160.

30. Ibidem, f. 154-155.

31. Ibidem, f. 156.

32. Ibidem, f. 161-162.

33. Ibidem, f. 163.

34. Ibidem, f. 157-158.

Comments: