Măria V. Hasnaş. Ziarul "Besarabia" - cîteva file de arhivă // Tyragetia 1992 nr 1

Primul număr al ziarului «Besarabia» a apărut la Iaşi la 28 septembrie 1879. Iniţiativa editării publicaţiei aparţine cercului socialist din Iaşi în frunte cu doctorul Russei¹. Redactor al ziarului devine loan Nădejde, în decurs de trei luni au apărut 15 numere ale ziarului, în decembrie 1879 ziarul a fost suprimat.

În istoriografia română² găsim o analiză detaliată a'concepţiei social-politice şi filozofice a ziarului «Besarabia», care s-ar reduce la următoarele, în prima perioadă a apariţiei sale ziarul a fost influenţat de idei narodniciste, reflecta lupta cercurilor socialiste din deceniul al 8-lea pentru răspîndirea în mase a unor idei general-democratice. Redacţia lupta pentru ridicarea conştiinţei poporului, înţelegînd prin popor în primul rînd masele ţărăneşti. Mai tîrziu în paginile ziarului au predominant idei ale socialismului ştiinţific... Nu vom insista în continuare asupra acestui aspect al problemei. Scopul comunicării de faţă este de a constata unele momente de coniraversă între istoriografia română oficială şi izvoarele de arhivă referitor la ziarul «Bcsarabia» şi de a înainta cîteva supoziţii care vizează legăturile publicaţiei cu Basarabia şi aspiraţiile naţionale ale redacţiei. Prin izvoare de arhivă subînţelegem materialele depistate la Arhiva Naţională din Moldova³, şi anume: o scrisoare de D. Kazarinov (posibil, unul din agenţii diplomatici ai Rusiei în România), adresată d-lui Ghirs Nicolai Karlovici, la Pctcrburg, conţinînd informaţie despre ziarul «Besarabia», traducerea unor articole în ruseşte, notiţe despre corespondenţele din Basarabia publicate în ziar.

Autorii lucrării «Presa muncitorească şi socialistă din România», invocînd amintirile Sofiei Nădejde, menţionează că titlul «Besarabia» a fost adoptat în cadrul unei şedinţe la care s-a discutat modul, cum să fie derutate autorităţile. S-a ales acest titlu pentru a se putea publica, în primul rînd, articole cu caracter socialist şi altele cu caracter general⁴. Pe cînd din articolul program⁵, publicat în primul număr al ziarului, este evident, că titlul «Besarabia» a fost adoptat pentru a păstra în inimile românilor amintirea despre partea Moldovei dintre Prut şi Nistru, aflată sub jugul barbar al Rusiei. Redacţia îşi exprima dorinţa de a vedea ţăranul rom an mai fericit decît ţăranul basarabean şi în felul acesta a face cit mai atractivă pentru cel din urmă idcea unirii. Explicaţia era destul de limpede şi nu lăsa autorităţilor nici un fel de iluzii referitor la intenţiile ziarului, care se pare tindea să îmbine lupta socială şi naţională, în acelaşi articol-program redacţia ziarului si-a exprimat clar atitudinea faţă de Imperiul Rus⁶, văzînd în acesta un duşman de moarte al poporului român, care ameninţa independenţa de stat a României. De neînţeles, de ce programul în cauză n-a fost publicat şi nici comentat în lucrarea «Presa muncitorească şi socialistă din România». Unica referinţă la convingerile naţionale ale membrilor redacţiei se conţine în afirmaţia că în primele numere şi-au făcut apariţia unele manifestări

- 205 -

naţionaliste, datorită bagajului politico-ideologic cu care venise loan Nădejde în mişcarea socialistă⁷.

Redacţia avea legături cu străinătatea. Se >puteau face abonamente în Austria, Franţa, Germania, Anglia... - afirmaţii susţinute în «Presa muncitorească...»⁸, dar nu găsim nici un cuvînt despre legăturile cu Rusia (se subînţelege şi Basarabia), în realitate însă ziarul dispunea de o informaţie amplă despre viaţa social-politică din imperiu, în dosarul de arhivă cercetat am găsit o scurtă trecere în revistă a materialelor (poate să nu fie completă) din ziarul «Besarabia» ce se refereau la Rusia⁹, în nr. 5 a fost publicat articlul «Вести из России» semnat de un corespondent din Basarabia, în nr. 9 «Корреспонденция из Кишинева», în nr. 7, vorbind despre «alipirea» Basarabiei la Rusia, autorul unui articol utilizează cuvînlul «răpită», în nr. 12 «Besarabia» publică o informaţie despre sciziunea în mişcarea narodnicistă din Rusia şi formarea a doua organizaţii «Народная воля» şi «Черный предел». Tot în acest context poate fi menţionată şi adresarea d-lui Kazarinov către autorităţile de la Iaşi cu somaţia să nu permită pe paginile ziarului comentarii referitor la atentatul la viaţa ţarului Alexandru II¹⁰.

Corespondenţele din Rusia şi Basarabia erau aduse în mod ilegal, la fel era transportată şi gazeta. După cum aflăm din scrisoarea d-lui Kazarinov «Besarabia» era transportată în buzunare de însăşi colaboratorii ziarului¹¹. Transportarea ziarului mai întîi în Basarabia, iar apoi în Rusia era înlesnită de faptul, că în România se afla un număr mare de emigranţi din Imperiul Rus, printre care mulţi basarabeni - Z. Arbore-Ralli, F. Codrcanu, A. Frunză, C. Ursu, Crasiuc, s.a. I.G. Budac, referindu-se Ia activitatea cercurilor poporaniste de la sfîrşitul anilor 70, scrie că la consfătuirea secretă a cercurilor socialiste, care a avut loc la Iaşi în octombrie 1879, cu participarea activă a emigranţilor, s-a hotărît printre altele crearea organizaţiilor revoluţionare din emigranţi, care ar organiza tipărirea şi transportarea literaturii revoluţionare în Rusia. Printre organizatorii acestei consfătuiri a fost şi doctorul Russcl. O atenţie deosebită acordau emigranţii transportării literaturii revoluţionare. Emigranţii din Tulcea transportau cu ajutorul bărcilor literatura peste Dunăre, iar apoi cu căruţele pînă la staţiile de calc ferată din Basarabia, unde aveau oameni de nădejde¹². Funcţiona şi calea trasată încă de N. Zubcu-Codreanu - Iaşi - Chişinău - Rusia". Tipărirea şi răspîndirea ziarului «Besarabia» se înscrie, fără îndoială, în activitatea de realizare în practică a hotărîrii de la Iaşi. Oricare ar fi fost calea preferată pentru transportarea ziarului, e cert faptul, că publicaţia trecea frontiera Prutului. Nu în zadar d-nul Kazarinov a dat indicaţii căpitanului jandarmilor din Ungheni de a lua măsuri drastice pentru a împiedica transportarea ziarului în Rusia, fiind îngrijorat de legăturile ziarului cu mişcarea revoluţionară rusă, de abordarea în paginile ziarului a problemei Basarabiei. în repetate rînduri oficialităţile ruse au făcut demersuri către autorităţile de la Iaşi şi guvernul României să interzică editarea ziarului". Rusia rămînea fidelă tendinţelor sale de a împiedica orice legături între românii de pe ambele maluri ale Prutului. Dar în pofida vicisitudinilor istoriei conştiinţa de neam rămînea vie în inimile fruntaşilor Moldovei dintre Prut şi Nistru,

-206-

care pe parcursul secolului XIX au încercat în repetate rînduri (de cele mai multe ori fără succes) să editeze la ei acasă un ziar sau revistă în limba română15. Şi numai în anul 1867 cercurile bisericeşti din Basarabia ocupată reuşesc să obţină aprobarea pentru editarea In limba rusă şi moldovenească a «Buletinului eparhiei Chişinăului», varianta moldovenească fiind suprimată în anul 1871. Răpirea din nou de către Rusia a ţinuturilor moldoveneşti din sudul Basarabiei, în urma tratatului de pace de la Berlin, a dus la înrăutăţirea relaţiilor politice ruso-române. Frontiera de la Prut se închide aproape ermetic pentru schimbul de valori spirituale între românii de pe ambele maluri. Difuzarea ziarului «Besarabia» în Basarabia avea în aceste condiţii o importanţă deosebită.

Nu dispunem de informaţie în ce măsură, era citită în Basarabia publicaţia respectivă. Putem doar presupune că exista la Chişinău şi în alte oraşe un mediu românesc unde ziarul era citit poate chiar tradus, în caz contrar transportarea în imperiu ar fi fost lipsită de sens. Anume în Basarabia ziarul putea găsi cititorul de limbă română, lipsit în patria sa de o publicaţie în limba naţională.

NOTE

1. Numele adevărat Nicolai K. Sudzilovschi. La începutul anilor 70 ai sec. XlX-lea împreună cu Nicolai Zubcu-Codrcanu participă la transportarea literaturii revoluţionare de peste hotare în Rusia. Emigrează, şi tn 1875 îl găsim Tn componenţa cercului socialist din Bucureşti, în 1879 participă la înfiinţarea unei tipografii la Iaşi.

2. Istoria gîndirii sociale şi filozofice din România. Bucureşti, 1964. P. 327. Presa muncitorească şi socialistă din România, v. I. Bucureşti, 1964. P. 44-56.

3. ANM, f. 297, r. l, d. 10. Циркуляры 3-го отделения Имперской канцелярии и копия журнала «Besarabia», издаваемого в Яссах.

4. Presa muncitorească... P. 45.

5. ANM, F. 297, r. l, d. 10.

6. Ibidem.

7. Presa muncilorească... P. 46.

8. Ibidem. R. 44.

9. ANM, f. 297, r. l, d. 10.

10. Ibidem.

11. Ibidem.

12. Будак И.Г. Общественно-политическое движение в Бессарабии в дореформенный период. Кишинев, 1959. С. 196.

13 .Ibidem, P. 111.

14. ANM, f. 297, r. l, d. 10.

15. Boldur Alexandru. Istoria Basarabiei sub dominaţiunea rusească. Chişinău, 1940. P. 192.

-207-

Comments: